Cutremurul din 1977

Biro Alexandra

  • Cutremurul din 1977 – “Moartea preface in destin viaţa unui om”

În seara zilei de 4 martie, preşedintele Nicolae Ceausescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de preşedintele Nigerie în cinstea oaspeţilor. După toastul şefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală şi l-a informat pe Ceauşescu de situaţia din ţară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, preşedintele român s-a aşezat şi l-a anunţat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

Cutremurul din 1977 a fost foarte puternic,s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1997, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o intensitate de 7,2 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.
Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii.

Epicentru cutremurelui a fost localizat în zonaVrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.

La început, ştirile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureştiului. Pana de curent de la Bucureşti făcea imposibilă orice comunicaţie. În plus, autorităţile locale erau confuze, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu ţara, Ceauşescu a cerut un raport sumar al situaţiei din ţară şi a dat primele ordine de acţiune, o dată cu un apel către populaţie. S-a instituit, prin decret prezidenţian, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceauşescu, uneori însoţit de Elena, a făcut vizite în Bucureşti pentru a evalua pagubele şi a calma populaţia. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar şi peste termenul considerat limită de supravieţuire.


Cu ajutoare de la Crucea Roşie (mai ales câini dresaţi special pentru astfel de cazuri), cascadorii, şi pompierii români au făcut eforturi supraomeneşti pentru a salva cât mai multe vieţi.
După calmarea generală, foarte mulţi oameni au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor, la salvarea victimelor şi la sporirea producţiei de alimente primare, pentru a asigura necesarul populaţiei, la restabilirea reţelelor utilitare (apă, gaz, telefoane, curent). Mulţi au lucrat ore în şir fără să se odihnească, acoperind mai multe schimburi. Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.
Seismul a provocat pagube de 2 miliarde de dolari în toată ţara, iar 70% din pierderi s-au înregistrat în Bucureşti. Centrul oraşului a fost cel mai afectat. S-au prăbuşit cele mai importante clădiri din zonă: blocurile Casata, Nestor, Scala, Dunărea şi Continental, dar şi blocuri noi – unul pe Stefan cel Mare, celălalt în Militari.
Cutremurul a afectat şi monumente de arhitectură. Din păcate, regimul trecut a folosit pretextul „cutremurului” pentru a demola o serie de clădiri care dintr-un motiv sau altul erau „incomode” pentru el. Astfel Biserica Ienei aflată în stânga blocului „Dunărea” , în dreptul Institutului de Arhitectură Ion Mincu şi vis a vis de hotelul Intercontinental şi Teatrul National, a fost pur şi simplu demolată pentru că prezenţa ei „deranja”.

Oamenii de cultura au inceput un “razboi” cu armata deoarcece aceştia demolau intenţionat anumite construcţii. De asemenea, fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez) aflat pe strada Sevastopol, a căzut victimă aceleiaşi acţiuni.

Mulţi oameni au pierit in acest cutremur de o importanţă majoră,au murit personalitaţi precum:Toma Caragiu

….cei nouă scriitori:A.E.Baconsky,Savin bratu,Daniela Caurea,Mihai Gafiţa,Virgil Gheorghiu,Alexandru Ivasiuc,Mihail Petroveanu,Veronica Porumbacu şi Nicolae Ştefanescu.
Despre viata si moartea lor spunea Virgil Nistor:”O existenţă închisă brutal sun dărâmaturile unui bloc prăbuşit este in sine zguduitoare tragedie,dar cu atât mai mult când acea existenţă reprezenta o valoare spirituală.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: