Litoralul Românesc

Izabela Câmpian

„Au trecut mai bine de 2 500 de ani de când grecii din Milet, in calatoriile lor pe mare, erau atraşi de adăpostul oferit de golful Marii Negre, cunoscută atunci sub numele de Pontus Euxinus. Incălzită de soare in fiecare vară, aceeaşi Mare Neagră atrage acum vizitatori de pe toate meridianele, pe care-i uneşte un singur lucru: dragostea de mare. „

În loc de punct, eu aş fi pus la sfarşitul frazei de mai sus un semn de întrebare. Este oare intr-adevăr aşa?! Mai sunt turiştii străini, sau chiar şi cetăţenii „tărişoarei noastre..Romania”, cum spunea Caragiale, interesaţi de ce se petrece pe litoralul românesc şi in apele acestuia? Sau cand oamenii aud de aceasta, pur şi simplu îi duce gândul la poluare, gunoaie, eroziune, zgomot, aglomeraţie şi aşa mai departe? Pe mine una, da. Pe un străin, nu. Ar zice pur şi simplu „Ahhh..Romania..”. Păcat, având in vedere in ce superbitate de ţară trăim (din punct de vedere geografic, bineînţeles). Dar să nu ne intindem spre alte subiecte, pentru că am avea ce să dezbatem.

Se spune ca litoralul românesc este cea mai importantă zona turistică din Romania, considerând numărul mare de turişti. „Riviera” românească, cu o lungime de 50 de km, este formată dintr-un lanţ continuu de 16 staţiuni. Mamaia, Eforie Nord, Costineşti, Neptun, Olimp, Venus, fiind staţiunile cele mai căutate din ultimii ani.

În totalitatea lui, litoralul românesc al Mării Negre are o lungime de 245 km (153 de mile) şi se întinde între braţul Chilia al Dunării, la nord, si graniţa cu Bulgaria, la sud. Este împărţit în două mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de deltă, cordoane litorale şi lagune, şi cel de sud, cu ţărm ridicat, dominat de faleze şi golfuri.

Demni de admirat românii ăştia, păcat ca nu mai au plajă:

Din cauza eroziunii, in 20 ani, plajele din staţiunile Mamaia, Vama Veche, Olimp, Costineşti sau Neptun ar putea dispărea, potrivit unui studiu realizat la începutul acestui an la cererea Guvernului român. Pe de altă parte, potrivit altor cercetări realizate de diferite instituţii, cota de îngustare a plajei pentru fiecare staţiune este de 0,7 m/an in Eforie Nord, 0,6 m/an in Eforie Sud, 0,5 m/an in Olimp si Venus si 0,7 m/an in Vama Veche. În ultimii zece ani plaja staţiunilor Saturn şi Mangalia s-a redus cu 8 m. Potrivit autorităţilor, toată zona de sud a litoralului va fi reabilitată până în 2020.

De ce???De ce litoralul românesc se confruntă cu un proces de eroziune care parcă nu se mai opreşte? La Mangalia, de pildă, marea a avansat din 1982 până în 2002 cu 32 de metri. În Eforie Sud şi Eforie Nord, fostele diguri sunt prăbuşite în mare, iar pe faleza dintre cele două staţiuni nu se mai poate circula. Este foarte uşor să ne dăm seama că în măsura în care nu se intreprind lucrări urgente de protecţie costieră sau nu se pune in aplicare un plan strategic de reabilitare, în viitorul apropiat sunt posibile nu numai îngustarea zonelor de plajă, ci şi prăbuşiri in lanţ ale ţărmului cu tot ce se află pe el. Explicaţia la faptul că în câţiva ani nu vom mai avea unde să mergem la plajă, iar construcţiile de pe faleze se vor prăbuşi, este una ştiinţifică: cercetările spun ca situaţia este cauzată de perturbarea tranzitului de aluviuni, care la rândul ei este datorată în special multiplelor baraje executate in bazinul hidrografic al Dunării.

În trecut, aluviunile aduse de Dunăre şi afluenţii săi, circa 65 de milioane de tone pe an, odată ajunse în mare erau antrenate de curentul litoral spre Bosfor, iar pe parcurs, din depuneri se refăceau plajele. Adică nisipul luat in mod natural de mişcarea valurilor, era pus inapoi de Dunăre. Construirea hidrocentralelor pe râurile din interior şi pe Dunăre a dus la oprirea aluviunilor sub lacurile de acumulare şi, desigur, colmatarea acestora.

Ce e de făcut? Mai bine zis, s-a încercat stoparea acestui fenomen prin diferite tentative. Un plan de protecţie avea la bază transformarea energiei valurilor în energie electrică prin realizarea unor diguri energetice.Anul acesta un plan startegic de acţiune pentru reabilitarea si protecţia părţi sudice a Litoralului românesc a fost aprobat. Însă acest plan nu are la bază studiile recente ale specialiştilor români, studii oricum plătite de la buget, ci repetă soluţiile tehnice din timpul lui Ceauşescu, soluţii care s-au dovedit proaste – lucru care se poate observa astazi cu ochiul liber. Din nou, români care odată au eliberat soluţii in timpul socialismului, şi care sunt încă în funcţii de conducere, pot influenţa deciziile politice prin anumite pârghii. Şi fireşte, este de la sine inţeles, că niciunuia dintre acei oameni „cu simţ” nu le-ar conveni să le revină responsabilitatea daunelor ce s-au adunat în timp.

O alta tentativă de a lua măsuri se poate intitula „îndiguire degeaba”: între anii 1951 – 1953 au fost construite primele diguri portuare de la Midia. Au urmat îndiguirile întregului Litoral intre 1963 – 1980 si înnisiparea artificială a întregului Litoral românesc. Toată lumea se aştepta ca procesul de eroziune, care se facea deja simţit, să fie stopat pentru totdeauna. Dar a fost exact invers. Efectele erau din ce in ce mai proaste pentru plajele amenajate. Între 1987 şi 1988, fiindcă marea se apropia ameninţător de un hotel din staţiunea Mamaia, s-a hotărât construirea a şase diguri în larg, dispuse paralel cu plaja, pentru a sparge valurile înainte ca ele să ajungă la ţărm, şi reînnisiparea artificială a plajei in zona agresată de mare. După şapte ani, nisipul adus a fost spălat de valuri, iar linia apei a ajuns din nou unde era în 1980. Principala cauză rămân însă barajele de pe Dunăre.

Însă pe lângă plaja frumoasei noastre mări, a 3-a ca mărime în Europa, să vedem ce se petrece în apa acesteia, în special cu animalele. Şi mai exact, cu cea mai paşnică şi poate drăguţă fiinţă care trăieşte în mare: delfinul.
Se pare că delfinii sau chiar şi balenele nu o duc foarte bine în ultimul timp în marea noastră. Se confruntă cu plasele pescăreşti, braconieri, suferă din cauza zgomotolui sau chiar sunt găsiţi morţi pe plaje. Recent, un delfin mascul, juvenil (vârsta de până într-un an), a fost omorât prin înec urma prinderii sale în plase de pescuit. Exemplarul avea lungimea de doar 1,68 m (dimensiunea la maturitate este de aproximativ 2,50 – 2,70 m) şi a fost identificat pe plaja de la Eforie Nord în data de 5 mai 2008 la orele 18. De aici delfinul a fost luat pentru a intra în faza de cercetare în cadrul unui program. Rata mortalităţii la delfini cauzată de metodele de pescuit, de braconaj şi de plasele de pescuit pierdute sau abandonate în mare devine din ce in ce mai mare:

Alţi patru delfini au fost găsiţi morţi în ultimele zile pe plajele litoralului românesc, toţi căzînd victime plaselor de pescuit pierdute sau abandonate în mare, iar specialiştii afirmă din nou ca tot mai mulţi delfini mor din cauza braconajului. Ultimul caz a fost descoperit la începutul acestei săptămîni pe plaja din Eforie de către nişte echipaje de monitorizare (din fericire există aşa ceva) din Constanţa. Echipele organizaţiei au înregistrat pe plaja din Eforie Nord o nouă eşuare a unui delfin din specia Tursiops Truncatus, a patra în ultimele zece zile. Celelalte exemplare au fost găsite moarte pe plajele din Mamaia şi Constanţa. O altă caracteristică a braconajului sau a pescuitului marin este accea că se practică mai mult primăvara, când acestea capata amploare şi când totodată, se inregistreaza cele mai multe eşuări ale delfinilor.

O altă problemă întâmpinată care după părerea mea ar avea nevoie de o campanie de conştientizare este faptul că Delfinii din Marea Neagră suferă din cauza zgomotului. Zgomotul îi afectează cel mai tare. Un delfin se poate stresa chiar şi din cauza unui simplu scuter pe apă. S-a vorbit despre posibilitatea de a reduce legal activităţile marine, dar până acum nu s-a întâmplat nimic. Totul a rămas pe hârtie fiindcă nu s-a dat un leu pentru aplicarea vreunui plan. Substanţele toxice şi traficul maritim intens pun în pericol viaţa unora dintre cele mai inteligente mamifere acvatice care trăiesc în Marea Neagră, dar şi pescuitul industrial a dus la reducerea stocurilor de peşti cu care se hrănesc. Deşi pescuitul industrial a fost interzis, din cauza poluării, numărul delfinilor a continuat să scadă.

De asemenea au fost descoperite şi cazuri de delfini morţi, de exemplu în cazul unei furtuni provocate de poluarea Mării Negre unde nu doar peste 9.000 de peşti şi 30.000 de păsări au fost ucise, ci şi mamiferele marine. Iată de ce ecologiştii susţin că delfinii din Marea Neagră sunt la un pas de dispariţie.

Din câte se vede poluarea este o problemă gravă pentru mare, în special pentru români, unde Marea Neagră este una dintre mările cu cel mai aglomerat trafic marin din lume. Este clar că deşeurile revărsate sau poluarea nu sunt singurele motive pentru care fauna şi flora mării sunt distruse, ci şi pescuitul fără măsură, cauza poluării care ameninţă habitatul acvatic, zeci de delfini mor sufocaţi în fiecare an, fiind prinşi în plasele pescăreşti. Aproximativ 20 de delfini eşuează în fiecare an pe litoralul românesc. Din nou, ce e de făcut? Se spune că atât timp cât există delfini, există o viaţă sănătoasă în Marea Neagră, deci trebuie să păstrăm interdicţia de pescuit a delfinilor dacă ne dorim o mare sănătoasă. Însă pescuitul delfinilor este deja interzis prin acorduri internaţionale, dar pescarii sunt de părere că aceste vieţuitoare sunt responsabile de diminuarea populaţiei de peşti şi doresc ca delfinii să poată fi pescuiţi. Ca rezultat, vânătoarea de delfini devine un fenomen, în ciuda interdicţiei legale de a fi vânaţi. Pescuitul le ia hrana, iar sute de kilograme de plase pentru delfini sunt puse în adâncuri de către braconieri care îşi întind plasele pentru a le vinde grăsimea în industria farmaceutică, pe piaţa uleiurilor industriale, iar alţii îi vânează pentru carne, considerată delicatesă şi care se vinde foarte scump pe piaţa neagră.

Viitorul delfinilor rămâne incert, ţinând cont de faptul că avem una dintre mările cu cel mai aglomerat trafic din lume

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: